Good Mood

timp de câteva secole, oamenii au dezbătut dacă ființele umane pot arde spontan sau pot izbucni în flăcări fără a fi aprinse de o sursă externă. Deși primele conturi cunoscute ale combustiei umane spontane (SHC) datează din 1641, fenomenul a câștigat o expunere mai largă în secolul al XIX-lea, după ce autorul popular Charles Dickens a folosit-o pentru a ucide unul dintre personajele din romanul său „Casa sumbră.,”Când criticii l-au acuzat pe Dickens că legitimează ceva care nu exista, el a subliniat cercetările care arată 30 de cazuri istorice. Mai recent, au fost suspectate cazuri de SHC atunci când oficialii poliției și pompierilor au găsit cadavre arse cu mobilier neatins în jurul lor. De exemplu, un Irlandez legist a decis că combustie spontană a provocat 2010 moartea a 76 de ani, Michael Faherty, a cărui ars cadavrul a fost descoperit lângă un șemineu într-o cameră cu practic nici o urmă de foc.,deoarece corpul uman este compus în cea mai mare parte din apă și singurele sale proprietăți foarte inflamabile sunt țesutul gras și gazul metan, posibilitatea ca SHC să fie un fenomen real pare îndepărtată. Mulți oameni de știință resping teoria, argumentând că o sursă de flacără nedetectată, cum ar fi un meci sau o țigară, este adevăratul vinovat în cazuri suspecte. De obicei, victimele decedate se găsesc aproape de o sursă de incendiu, iar dovezile sugerează că mulți dintre ei s-au aprins accidental în timp ce fumează sau încearcă să aprindă o flacără.,pe de altă parte, credincioșii indică faptul că corpul uman trebuie să atingă o temperatură de aproximativ 3.000 de grade pentru a fi redus la cenușă. Cu excepția cazului în SHC au fost un factor autentic, se pare imposibil ca mobila nu ar arde, de asemenea. Cauzele propuse ale presupusului fenomen includ bacteriile, electricitatea statică, obezitatea, stresul și—cel mai consistent—consumul excesiv de alcool, dar niciuna nu a fost fundamentată de știință până acum. O ipoteză recentă vine de la biologul britanic Brian J., Ford, care în August 2012 și-a descris experimentele cu combustie în revista New Scientist. Potrivit Ford, o acumulare de acetonă în organism (care poate rezulta din alcoolism, diabet sau un anumit tip de dietă) poate duce la combustie spontană.